miercuri, aprilie 28

Despre tine

Mirosul tau impregnat in pielea mea. Ti-am spus ca te iubesc, nu? Ti-am spus ca te-am uitat...ti-am spus multe altele. Nu trebuia sa le crezi pe toate.



Te-am mintit...si am continuat minciuna pana azi, cand mi-am dat seama ca nu ma pot minti singura de atata timp.

Vreau sa pun capul pe umarul tau si sa plang...vreau sa fie ca atunci, in ziua aceea, cand timpul voiam sa se opreasca.

Don't tell me that it's over...



>mda...iar am accese de romantism.<

sâmbătă, aprilie 24

O alta parte

Waaaaaa. Frig. Muult frig. Poate din cauza usii pe care o tin deschisa. :-? Potaia nu se mai opreste din latrat.
Atunci cand mama e nervoasa si nu poate face nimic in privinta asta, spune ca "asta trebuie impuscat".
Potaia trebuie impuscata. L-as pune pe protap, i-as jupui pielea si i-as da-o catelului meu. Thanatos e mare.

Rau. Foarte rau. Poate din cauza ca am bagat in mine cand nu trebuia. As fi putut sa ma gandesc totusi ca's anemica. Mda, azi voi vomita.

Plans, criza de nervi soldata cu moartea unor lucruri dragi mie...Chestiile astea se accentueaza in fiecare zi. :-?
Wooow...ar trebui sa ma calmez. Iar vorbesc cu mama, iar sunt plina de nervi. Imi induce nervozitate cu seringa.
Tremur iar. Fuck it, iar tre' sa sparg ceva.

Teatru de cacat, viata de cacat, tot de cacat. Ma rog...teatru nu chiar. E viata mea. Dar colegi de cacat. Il respect pe Orlando. Mereu am facut asta, pentru ca mi-a daruit o noua viata.

Pot sa zambesc! In sfarsit, pot sa zambesc. E o senzatie ciudata....Sa zambesc...nu sa rad. Sa fiu fericita cu adevarat, nu sa rad din politete sau din mila pentru cineva care a zis cel mai prost banc existential.

Am nodul de nervi in gat.
Mama, cand e nervoasa, are ochii injectati. Mereu tre' sa stau departe de ea in conditiile astea.

Adelina m-a facut sa rad. Si pisoiul meu...Si Lorenzo. Si Revan, Wanda si tipul de a 7-a de care-mi bat joc mai mareu.

Am migrene. Iar. Urasc asta.

Acum vorbesc cu Revan...macar el e "oaza mea de calmitate".

O alta parte a mea....mai wild, mai crazy, mai de spitalu' 9.

luni, aprilie 19

Daca as fi fost...

Daca eram o luna, as fi fost…Noiembrie.
Daca eram o zi a saptamanii, as fi fost…Miercuri.
Daca eram o parte a zilei, as fi fost…Seara.
Daca eram un animal marin, as fi fost…Pisica de mare.
Daca eram o directie, as fi fost….drumul care duce spre iad.
Daca eram o virtute, as fi fost… nadejdea.
Daca eram o personalitate istorica, as fi fost…Maria Antoanetta.
Daca eram o planeta, as fi fost...Venus.
Daca eram un lichid, as fi fost...Lichior.
Daca eram o piatra, as fi fost…Rubin.
Daca eram o pasare, as fi fost…Phoenix.
Daca eram o planta, as fi fost…un trandafir albastru.
Daca eram un tip de vreme, as fi fost…o zi cu nori, calda, fara soare.
Daca eram un instrument muzical, as fi fost… violoncelul.
Daca eram o emotie, as fi fost…fericirea.
Daca eram un element, as fi fost…apa.
Daca eram un cantec, as fi fost...H.I.M-In joy and sorrow.
Daca eram un film, as fi fost…The Virgin Queen.
Daca eram o carte, as fi fost…Cronicile Wardstone/Doi ochi albastri.
Daca eram un scriitor, as fi fost…George Bacovia.
Daca eram un fel de mancare, as fi fost...pizza.
Daca eram un oras, as fi fost….Helsinki/Londra/Cairo.
Daca eram un gust, as fi fost…dulce-acrisor.
Daca eram o culoare, as fi fost..negreu/albastru/violet.
Daca eram un cuvant, as fi fost…sadic.
Daca eram o materie de scoala, as fi fost…psihologie.
Daca eram un personaj de desene animate, as fi fost...Johnny Bravo sau Clover. :))
Daca eram un numar as fi fost…6
Daca eram un mijloc de transport, as fi fost…role.
Daca eram o haina, as fi fost…corset.

Ziua cea mai frumoasă: 22 Nov

Cea mai mare greşeală: Indiferenta

Rădăcina tuturor relelor: Minciuna

Distracţia cea mai plăcută: Viasarea

Cea mai mare înfrângere: Trădarea

Cel mai bun profesor: ala de psihologie.

Ceea ce te face mai fericită: Ville

Cel mai mare mister: mintea oamenilor

Cel mai rău sentiment: Ura

Cel mai bun cadou: Surpriza

Lucrul cel mai de valoare: Persoana iubita/familia.

Sentimentul cel mai plăcut: Fericirea

Am indraznit sa fur inceputul de la pisoiul meu. Da' ma iarta. :P

Prieteni partea II

Ce ai spune daca ti-as zice ca ai ramas gravida? Da...stiu...nu crezi ca se poate intampla. Dar, ei bine, SE POATE!
Prietenii sunt aproape de prieteni, prietenii nu-si schimba parerea, prietenii raman asa pe vecie...prieteni adevarati, desigur.
Daca ti-as spune ca oricand ai putea conta pe mine, ce ai face?
Daca ti-as spune ca te sustin in tot ceea ce faci?! >desigur, sinuciderea nu face parte din acest grup<

Prietenii mai si gresesc, nu? Eu am plecat mereu de la premisa: "Oricine merita o a doua sansa". Si le-am dat-o. Si cer asta si de la ei. Dar daca ei, "prietenii" (ce cuvant mare, nu?) nu fac acelasi lucru?

Asa cum a zis cineva: "Exista 3 feluri de prieteni: de bere, de petrecere si de suflet". De suflet...ma gandesc, poate, ca nu am deloc. Sau am. Vreo 2,3. Da, sunt naiva. Si am incredere in tot ceea ce imi spun prietenii (legat de viata lor si anumite sfaturi). Dar...daca toate astea se schimba intr-o zi? Si din cauze tampite acel cineva este din ce in ce mai rece, mai distant...mai plecat pe Marte.

Stiu, stiu. Ati spune: "Acel cineva nu merita, nu e de incredere". Dar daca e? Daca poate, dintr-o greseala pe care o regreta, dar din orgoliu nu o recunoaste, strica tot? Si probabil nu poate rezista fara altul...si poate nici acela fara ea...

Prieteni. Prieteni pana cand? Pana la moarte?
Am mai gasit eu o poza in care doua babe se tineau de mana si mergeau. Si jos scria: "Impreuna mereu". Bullshit! Totul e efemer. Oricine te poate trada si la fel de usor isi poate cere scuze, fara sa simta pic de regret. Pana la moarte? Pana cand moartea ne va desparti? Nu suntem casatoriti. Da, poate ca sunt prieteni apropiati...dar o prietenie de-o viata e destul de rara. Pana nici rudele nu fac parte din aceasta categorie.

So, oameni buni, hai sa fim realisti: nu exista regrete venite din adancul sufletului si prieteni pe viata.

sau poate sunt?


Cacat. Iar aberez. Iaurtul strica.

Stiu, Ade, ca citesti asta. Te rog, gandeste-te ce faci si mai ales la consecinte.

sâmbătă, aprilie 17

Prieteni partea I

De ce trebuie sa fie asa....mereu? De ce trebuie sa inceapa totul de dimineata, de pe la 8, si sa sfarseasca....sa nu se sfarseasca. O zi de tot rahatu', ca orice alta zi de 18.
DOAMNE! E 18!
Si 17.
A mai trecut o zi.

Nu inteleg de ce oamenii se schimba. Nu putem ramane asa...mereu? Nu putem profita de fiecare clipa?


Iaurt. Cacat, si asta a expirat.
Desigur, iar pute in bucatarie. Nu'i a mea. As vrea sa fie a mea. Macar stiam ca eu sunt aia cu potaie blanoasa.


Prieteni? Wow. Ce....denumire.
Ce ciudat.
Ce ai face daca ti-ar spune mai multa lume ca esti nebuna? Te-ai duce la Poroschia, desigur. Sau ai face ce fac si eu. Lupt pentru neuronii neatinsi de boala nervilor.

Prieteni. Mai bine zis dusmani. Nu cred ca exista un prieten pe viata...
Ma uit lung cum linia asta ticaie mereu si mereu si mereu....cand scriu se opreste. Ma uit lung la ecranul prea mic, la calculatorul din epoca dinozaurilor si la bara de jos. Am 10 000 000 de idei in cap si niciuna nu sta locului. Cred ca maine, cand ma mai calmez, voi reusi sa incheg cateva cuvinte legate de 2 prieteni...mai bine zis...fosti.

Helooou pipal

Well, hey!

Sunt Teo. Fara "h". Fie el si mut.
De ce mi-am facut blog? :-? Humm....Un singur cuvant: Ade. >ma rog...e nume<

Ideea e ca am innebunit toti prietenii mei cu viata mea...si jurnalul mi l-a citit mama. Asa ca mai bine sa vada toata lumea ce gandesc.

So...let's start the journey trough my mind.